Sinaxar 2 Martie

În aceastã lunã, în ziua a doua, pomenirea sfântului sfintitului mucenic Teodot, episcopul Cirenei, din insula Cipru.

Sfantul Mucenic Teodot, nascut in Galatia – Asia Mica, era Episcopul Cirenei din Cipru.  In timpul unei persecutii a crestinilor din timpul paganului imparat Liciniu (311-324), Sf. Teodot il marturisea pe Hristos fara oprelisti, cerandu-le paganilor sa lase deoparte idolii si sa se inchine la adevaratul Dumnezeu. Sabin, ighemonul insulei Cipru, a ordonat arestarea episcopului si aducerea sa la judecata. Auzind de porunca ighemonului, episcopul n-a mai asteptat dupa soldati ci s-a dus singur la ighemon, spunandu-i: "Eu, cel pe care-l cauti, sunt aici. Am venit sa-l propovaduiesc pe Domnul Dumnezeul meu. "  Ighemonul a hotarat sa fie batut fara mila, sa-l suspende de un copac si sa-i scrijeleasca trupul cu obiecte ascutite, dupa care l-a aruncat in inchisoare. Dupa cinci zile, Sf. Teodot a fost dus in fata ighemonului care, a presupus ca dupa atatea chinuri, sfantul a renuntat la credinta lui ca sa nu mai sufere mai mult. Cu toate acestea, Sf. Teodot nu a incetat sa-L proslaveasca pe Hristos. La inceput, l-au pus pe un gratar de fier sub care au aprins un foc; apoi i-au batut cuie in talpi si l-au pus sa mearga. Multi dintre martorii suferintelor martirului au fost atat de impresionati de rabdarea cu care acesta indura chinurile si de inspiratia divina a cuvintelor sale, incat au crezut ei insisi in Hristos. Auzind acestea, Sabin a ordonat sa opreasca tortura si sa-l arunce pe sfant in inchisoare.

In timpul Sf. Constantin Cel Mare (praznuit in ), crestinilor li s-a permis sa-si manifeste credinta si printre cei eliberati din inchisori s-a aflat si Sf. Teodot. Acesta s-a intors in Cirene si dupa doi ani in scaunul episcopiei, a adormit intru Domnul in pace prin anul 326.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfântului mucenic Isihie Sincliticul.

Acesta a trãit pe vremea împãratului Maximilian, fiind întâiul slujitor al palatului împãrãtesc si fãcând totodatã parte si din senat. Dupã porunca împãratului ca toti crestinii care erau în armatã, dacã nu se vor lepãda de Hristos, sã fie dezbrãcati de uniformã si sã petreacã viatã de rând, Isihie a fost dezbrãcat de vesmintele cele de mult pret cu care era îmbrãcat, a fost îmbrãcat mai departe cu o hainã proastã de lânã fãrã de mâneci si a fost dus ca sã trãiascã laolaltã cu femeile. Dupã aceasta, împãratul chemându-l la sine l-a întrebat dacã nu se rusineazã cã a fost coborât din cinstea de magistru la felul acela de vietuire cu totul necinstit, de vreme ce el, ca împãrat, nu poate sã aseze pe crestini în vredniciile si la puterea pe care Isihie o avea mai înainte. Dar sfântul Isihie spunând cã cinstea din veacul acesta este trecãtoare si cã numai cinstea pe care o are cineva înaintea Domnului Hristos este vesnicã si nesfârsitã, împãratul a poruncit sã i se lege o piatrã de moarã de gât si sã fie aruncat în râul care se cheamã Oronte si în care sfântul si-a gãsit sfârsitul sãu fericit.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfântului mucenic Cvint, fãcãtorul de minuni.

Acest sfânt s-a nãscut în Frigia si a învãtat acolo dreapta credintã. Ducându-se apoi în satul Neolida, împãrtea milostenii celor lipsiti. Dar în vremea împãratului Aurelian,m ighemonul Rufin îl îndemna sã jertfeascã idolilor, sub amenintarea cu moartea. Cum însã sfântul Cvint cu rugãciunea lui a vindecat pe ighemon de demonul de care era cuprins, acesta l-a lãsat în pace. Si iarãsi fiind prins de cei ce se aflau la templul idolilor, deoarece întâmplându-se la un cutremur, templul si toate statuile care se gãseau în el au cãzut la pãmânt, cei ce-l tineau prins pe sfânt au fugit si l-a lãsat slobod. La patruzeci de zile de la cutremur venind în fruntea locului aceluia conducãtor Clearh si acesta fiind om superstitios si plin de teamã fatã de religia idolilor, a poruncit ca sfântul Cvint sã fie din nou prins si sã i se zdrobeascã fluierile picioarelor. Dar acestea îndatã, cu puterea lui Hristos, s-au fãcut din nou sãnãtoase. Iar dupã zece ani, de la zdrobirea picioarelor lui, timp în care mergând din loc în loc vindeca toatã boala si toatã slãbiciunea si ajuta pe sãraci, s-a mutat la Domnul.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfântului mucenic Nestor si a sfântului mucenic Tribimiu.

Acesti sfinti erau de fel din cetatea chiveriotilor din Pergam. În vremea împãrãtiei lui Decius cel nelegiuit, fiind adusi de închinãtorii de idoli înaintea conducãtorilor cetãtii si mãrturisind pe Hristos au fost chinuiti în multe chipuri; dar pentru cã au rãmas neînduplecati în credinta lor, li s-au tãiat capetele cu sabia.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfântului apostol Parmena, unul din cei sapte diaconi.

Tot în aceastã zi, pomenirea sfântului mucenic Troadiu si a celor împreunã cu dânsul, care au pãtimit mucenicia pe vremea împãratului Decius.

Sfantul Mucenic Troadiu a suferit pentru Hristos in Pontus Neocezareea, sub imparatul Decius (249-251), indurand torturi oribile. Sf. Grigorie al Neocezareei (praznuit in ) i-a proorocit acestuia mucenicia si i-a vazut suferintele printr-o viziune. De asemenea, el i-a vazut sufletul cum iesea din trup, odihnindu-se in bucuria cea cereasca.

Tot în aceastã zi pomenirea sfintei fecioare Eutalia, care de sabie s-a sãvârsit.

Sfânta Eutalia a trãit în Sicilia si avea mamã pe o femeie greacã dupã neam, care era bolnavã de curgere de sânge si care îsi gãsise în cele din urmã vindecarea în urma rugãciunilor sfintilor mucenici Alfiu, Filadelf si Ciprin. Pentru aceasta, crezând în Hristos, s-a botezat împreunã cu Eutalia, fiica ei. Un alt fiu al ei, cu numele Sermilian, auzind aceasta, a prins-o si a voit sã o strângã de gât, dar scoasã fiind din mâinile lui de cãtre o slujitoare a ei, a fugit. Sora lui, Eutalia, defãimând cu cuvinte aspre fapta cea cu totul urâtã pe care o încercase asupra mamei lor, acesta a întrebat-o: nu cumva si tu esti crestinã? Da, i-a rãspuns sfânta. Iar nelegiuitul acela, dezbrãcând-o, a biciuit-o cumplit si a dat-o unuia dintre servitori, ca sã o batjocoreascã. Rugându-se însã sfânta, servitorul a orbit. Vãzând aceasta Sermilian i-a tãiat capul cu sabia.

Tot în aceastã zi pomenirea sfintilor mucenici Andronic si Atanasia, care de sabie s-au sãvârsit.

Tot în aceastã zi pomenirea sfintului pãrintelui nostru Nicolae, preotul din Plana (Grecia).

Cu ale lor sfinte rugãciuni, Doamne, miluieºte-ne ºi ne mântuieºte pe noi. Amin.