Ajutor şi acoperitor S-a făcut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe El; Dumnezeul Părintelui meu, şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Ajutor şi acoperitor S-a făcut mie spre mântuire. Acesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe El; Dumnezeul Părintelui meu, şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă S-a preaslăvit. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Covârşind cu uciderea lui Cain, din bună voinţă m-am făcut ucigaş sufleteştii cunoştinţe, hrănindu-mi trupul şi oştind asupra lui cu faptele mele cele viclene. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Nu m-am asemănat, Iisuse, dreptăţii lui Abel. Daruri primite nu Ţi-am adus Ţie nici odinioară, nici fapte dumnezeieşti, nici jertfă curată nici viață fără prihană. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Precum Cain, aşa şi noi, ticăloase suflete, am adus fapte spurcate Făcătorului tuturor, şi jertfă cu prihană, şi viață netrebnică; pentru acestea ne-am osândit dimpreună. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Ziditorule, făcându-mă lut viu, ai pus întru mine trup şi oase, şi suflare de viaţă; ci, o Făcătorul meu, Mântuitorul meu şi Judecătorule, primeşte-mă pe mine cel ce mă pocăiesc. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Mărturisesc Ţie, Mântuitorule, păcatele care am făcut, şi rănile sufletului şi ale trupului meu, care tâlhăreşte mi-au pus mie asupra cugetele cele ucigătoare dinlăuntru. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De am şi greşit, Mântuitorule, dar ştiu că eşti iubitor de oameni; baţi cu milă şi Te milostiveşti fierbinte, pe cel ce plânge îl vezi, şi alergi ca un Părinte, chemând pe cel pierdut. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

Treime, Fiinţă preaînaltă, Căreia ne închinăm întru o Unime, ridică dedeasupra mea lanţul cel greu al păcatului, şi ca un îndurat dă-mi lacrimi de umilinţă. 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Născătoare de Dumnezeu, nădejdea şi folositoarea celor ce te laudă pe tine, ridică deasupra mea lanţul cel greu al păcatului, şi ca o Stăpână curată, mă primeşte pe mine cel ce mă pocăiesc.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Ia aminte cerule, şi voi grăi şi voi lăuda pe Hristos, Carele a venit din Fecioară cu trup.  

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Ia aminte cerule, şi voi grăi şi voi lăuda pe Hristos, Carele a venit din Fecioară cu trup.  

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Cusutu-mi-a haine de piele păcatul, golindu-mă de haina cea dintâi ţesută de Dumnezeu. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Îmbrăcat sunt cu îmbrăcăminte de ruşine, ca şi cu nişte frunze de smochin, spre vădirea patimilor mele cele de bunăvoia mea. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Îmbrăcatu-m-am urât cu haină împestrită şi sângerată, prin curgerea vieţii celei cu pătimi şi iubitoare de desfătări. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Căzut-am întru întristarea patimilor şi în stricăciunea cea trupească, şi pentru aceasta acum vrăjmaşul mă necăjeşte. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Viaţă iubitoare de cele pământeşti şi iubitoare de averi, prin neînfrânare alegând eu, Mântuitorule, m-am împresurat acum cu sarcină grea. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Împodobitu-mi-am chipul trupului cu îmbrăcăminte de multe feluri de cugete grozave, şi mă osândesc. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Grijitu-m-am cu dinadinsul numai de podoaba mea cea dinafară, nebăgând seamă de cortul dinlăuntru cel după chipul lui Dumnezeu. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Îngropat-am, Mântuitorule, cu patimile frumuseţea chipului celui dintâi; ci precum drahma oarecând, aşa mă caută şi mă află. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Greşit-am, ca şi păcătoasa strig Ţie, însumi am greşit Ţie; primeşte-mi, Mântuitorule, ca mir şi lacrimile mele. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.
Fii mie milostiv, strig Ţie ca şi vameşul; Mântuitorule, curăţeşte-mă; că nimenea din cei din Adam n-au greşit Ţie precum eu. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

Pe Tine, unul Dumnezeul tuturor, în trei Feţe, Te laud : Pe Tatăl, şi pe Fiul, şi pe Sfântul Duh. 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Preacurată Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ceea ce una eşti prealăudată; roagă-te cu dinadinsul, să ne mântuim. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.
Întăreşte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale inima mea cea clătită; că însuţi eşti Sfânt şi Domn. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Întăreşte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale inima mea cea clătită; că însuţi eşti Sfânt şi Domn. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Izvor de viață Te-am câştigat pe Tine surpătorul morţii şi strig Ţie din inima mea mai-nainte de sfârşit : Greşit-am ! Milostiveşte-Te şi mă mântuieşte. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Greşit-am, Doamne, greşit-am Ţie, milostiveşte-Te spre mine; că nu este cineva între oameni, din cei ce au greşit, pe carele să nu-l fi întrecut eu cu păcatele. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Păcătoşilor din vremea lui Noe am urmat, Mântuitorule, moştenind osândirea acelora, întru cufundarea potopului. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Lui Ham aceluia, batjocoritorului de tată, urmând suflete, n-ai acoperit ruşinea celui de aproape, cu faţa înapoi întorcându-te. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De arderea păcatului fugi, suflete al meu, ca şi Lot. Fugi de Sodoma şi de Gomora; fugi de văpaia a toată pofta dobitocească. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Miluieşte-mă, Doamne, miluieşte-mă, strig către Tine, când vei veni cu îngerii Tăi, să răsplăteşti tuturor după vrednicia faptelor. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

Treime neamestecată, nezidită, fire fără început, care Te lauzi în Treimea Feţelor, mântuieşte-ne pe noi, care ne închinăm stăpânirii Tale cu credinţă. 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 
 Pe Fiul cel fără de ani din Tatăl, sub ani L-ai născut, neştiind de bărbat, Născătoare de Dumnezeu; minune străină, că alăptând ai rămas Fecioară. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Auzit-a profetul de venirea Ta, Doamne, şi s-a temut; că vreai să Te naşti din Fecioară şi oamenilor să Te arăţi şi a grăit : Auzit-am auzul Tău şi m-am temut : Slavă puterii Tale, Doamne. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Priveghează o, suflete al meu, şi te fă lăudat, ca cel mare între patriarhi; ca să dobândeşti lucrarea cu gândirea cea înaltă; ca să te faci minte văzătoare de Dumnezeu şi să ajungi în norul cel neapus cu gândirea şi să te faci neguţător de lucruri mari. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Pe cei doisprezece patriarhi născându-i cel mare între patriarhi, ţi-a făcut ţie cu taină, suflete al meu, scară spre suirea cea de lucrare; pe fiii săi, ca pe nişte temeiuri şi trepte, ca nişte suişuri, preaînţelepţeşte aşezându-i. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Lui Isav celui urât asemănându-te, suflete, ai dat amăgitorului tău întâia naştere, a frumuseţii celei dintâi; şi de la binecuvântarea părintească ai căzut şi îndoit te-ai amăgit, ticăloase, cu lucrarea şi cu gândirea; pentru aceasta acum pocăieşte-te. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Edom s-a chemat Isav, pentru marea înverşunare a amestecării cu femei. Căci cu neînfrânarea pururea aprinzându-se şi cu dezmierdările spurcându-se, Edom s-a numit, care va să zică, înfierbântarea sufletului celui iubitor de păcate. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De Iov cel din gunoi, auzind o, suflete al meu, că s-a îndreptat, n-ai râvnit bărbăţiei aceluia; n-ai avut întărirea gândului lui, întru toate care ai cunoscut, în cele ce ai ştiut şi în cele ce te-ai ispitit; ci te-ai arătat nerăbdător. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Cel ce era mai înainte pe scaun, acum se vede gol în gunoi, cu răni; cel cu mulţi fii şi mărit, de năpraznă fără de fii şi de casă lipsit; că socotea gunoiul palat şi rănile mărgăritar. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 
 Nedespărţită în Fiinţă, neamestecată în Feţe, Dumnezeu Te cunosc pe Tine Dumnezeire una Treime; ca pe Ceea ce eşti întocmai cu împărăţia şi întocmai cu scaunul; şi strig Ţie cântarea cea mare, ce se cântă întreit întru cei de sus. 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 
 Şi ai născut şi eşti fecioară şi ai rămas întru amândouă cu firea fecioară; Cel ce S-a născut înnoieşte legile firii şi pântecele a născut nesimţind dureri. Dumnezeu unde voieşte, se biruieşte rânduiala firii, că face câte voieşte. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De noapte mânecând Iubitorule de oameni, mă rog luminează-mă şi mă îndreptează la poruncile Tale şi mă învaţă, Mântuitorule, să fac voia Ta.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De noapte mânecând Iubitorule de oameni, mă rog luminează-mă şi mă îndreptează la poruncile Tale şi mă învaţă, Mântuitorule, să fac voia Ta.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Auzit-ai de sicriul lui Moise, suflete, cel purtat de apele şi de valurile râului, că s-a păzit dedemult ca întru o cămară, fugând de lucrul cel amar al sfatului lui Faraon. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De ai auzit, ticăloase suflete, de moaşele ce ucideau oarecând lucrarea curăţiei cea bărbătească fără de vârstă, suge acum înţelepciune, ca marele Moise. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Nu ţi-ai omorât mintea lovindu-o, precum marele Moise pe egipteanul, ticăloase suflete; şi cum te vei sălăşlui, spune-mi, în pustietatea patimilor prin pocăinţă ? 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 În pustietăţi a locuit marele Moise; vino dar suflete de urmează vieţii lui; ca să te învredniceşti a vedea şi arătarea lui Dumnezeu cea din rug. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Toiagul lui Moise te închipuieşte, suflete, carele a lovit marea şi a închegat adâncul, cu însemnarea dumnezeieștii Cruci; prin care vei putea şi tu să săvârşeşti lucruri mari. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Aaron a adus lui Dumnezeu foc fără prihană, fără vicleşug; iar Ofni şi Finees, ca şi tine, suflete, au adus lui Dumnezeu viaţă spurcată şi străină. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 Pe Tine Treime Te slăvim, pe unul Dumnezeu; Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Părinte, Fiule şi Duhule, Fiinţă singură prin sine, Unime, Căreia pururea ne închinăm. 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 Din tine S-a îmbrăcat întru a mea frământătură, Dumnezeu, Cel ce a zidit veacurile, Maică Fecioară, ceea ce eşti nestricată şi nu ştii de bărbat, şi a unit Luişi firea omenească. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Strigat-am cu toată inima mea către înduratul Dumnezeu şi m-a auzit din iadul cel mai de jos şi a scos din stricăciune viaţa mea. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Valurile păcatelor mele, Mântuitorule, ca în Marea Roşie întorcându-se, m-au acoperit degrab, ca oarecând pe egipteni şi pe voievozi. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Voie slobodă fără pricepere ai avut, suflete, ca şi Israil mai înainte; că mai mult decât dumnezeiasca mană ai ales neînţelepţeşte lăcomia patimilor cea iubitoare de dulceţuri. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Puţurile hananeeştilor gânduri, mai mult ai cinstit suflete decât vâna pietrei, din care izvorul înţelepciunii varsă curgerile teologiei. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Cărnurile cele de porc şi căldările şi bucatele cele egipteneşti, mai vârtos decât cele cereşti ai voit, suflete al meu; ca şi dedemult necunoscătorul popor în pustie. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Când a lovit Moise, sluga Ta, piatra cu toiagul, cu închipuire mai-nainte a însemnat coasta Ta cea de viață făcătoare; din care toţi băutură de viață scoatem, Mântuitorule. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Cearcă suflete şi iscodeşte, ca Iisus al lui Navi, ce fel este pământul făgăduinţei şi locuieşte într-însul cu bună legiuire.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 Treime sunt, neamestecată, nedespărţită; despărţită după feţe; şi Unime sunt din fire unită, Tatăl, zice şi Fiul şi Dumnezeiescul Duh.

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 Pântecele tău ne-a născut nouă pe Dumnezeu, cu chipul ca şi noi, deci ca pe un Ziditor al tuturor roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, ca prin rugăciunile tale să ne îndreptăm. 

 Suflete al meu, suflete al meu, scoală; pentru ce dormi ? Sfârşitul se apropie şi vrei să te tulburi. Deşteaptă-te dar, ca să se milostivească spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindenea şi toate le plineşte. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Greşit-am, fărădelege am făcut, nu ne-am îndreptat înaintea Ta, nici am păzit, nici am făcut precum ne-ai poruncit nouă; ci nu ne părăsi pe noi până în sfârşit, Dumnezeul părinţilor. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Purtându-se sicriul în car, când s-au întors junicile, numai cât s-a atins Uza acela de dânsul, s-a certat de mânia lui Dumnezeu. Deci, de îndrăzneala aceluia fugind, suflete, cinsteşte bine cele dumnezeieşti. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Auzit-ai de Abesalom, cum s-a sculat împotriva firii. Cunoscut-ai faptele lui cele spurcate, cu care a batjocorit patul lui David, tătâne-său; ci şi tu; ai urmat pornirilor lui pătimaşe şi iubitoare de desfătări. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Supus-ai trupului tău, vrednicia ta cea nerobită şi ca alt Ahitofel, aflând pe vrăjmaşul, suflete, te-ai plecat după sfaturile lui; ci le-a risipit pe acestea însuşi Hristos, ca tu să te mântuieşti adevărat. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Solomon cel minunat, cel plin de darul înţelepciunii, acesta, făcând vicleşug înaintea lui Dumnezeu oarecând, s-a depărtat de la dânsul; căruia şi tu ţi-ai asemănat blestemată viaţa ta, suflete. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De desfătările poftelor sale silindu-se, s-a întinat, vai mie; iubitorul înţelepciunii, iubitor de femei desfrânate făcându-se şi înstrăinat de la Dumnezeu; căruia tu, o suflete, ai urmat cu gândul, prin dezmierdări spurcate. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Lui Roboam, celui ce n-a ascultat sfatul tătâne-său, ai râvnit suflete, împreună şi lui Ieroboam, slugii celei rele ce s-a viclenit oarecând; ci fugi de asemănarea lor şi strigă lui Dumnezeu : Greşit-am, miluieşte-mă. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 Treime neamestecată, nedespărţită, de o Fiinţă, Unime Sfântă; lumini şi lumină şi trei sfinte şi unul sfânt, se laudă Treimea Dumnezeu; ci laudă şi preaslăveşte, suflete, viață şi vieţi, pe Dumnezeul tuturor. 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 Lăudămu-te, bine te cuvântăm, închinămu-ne ţie, Născătoare de Dumnezeu; că ai născut pe Unul din Treimea cea nedespărţită, pe Fiul şi Dumnezeu, şi tu singură ne-ai deschis nouă celor de pe pământ cele cereşti. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Pe Cel ce-L slăvesc oştile cereşti, şi de Dânsul se cutremură heruvimii şi serafimii; toată suflarea şi zidirea, lăudaţi-L, bine-L cuvântaţi şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Tu, suflete, lui Ozia râvnind, lepra lui întru tine îndoit o ai luat; că cele necuvioase cugeţi şi cele fărădelege faci; lasă cele ce ai şi aleargă la pocăinţă. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De Niniviteni ai auzit, suflete, că s-au pocăit către Dumnezeu cu sac şi cu cenuşă. Acestora n-ai urmat; ci te-ai arătat mai rău decât toţi, cei ce au greşit mai-nainte de lege şi după lege. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De Ieremia cel din groapa cu noroi ai auzit, suflete, carele a plâns cu tânguire cetatea Sionului şi lacrimi a vărsat. Urmează vieţii lui celei plângătoare şi te vei mântui. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Iona a fugit în Tars, cunoscând mai-nainte întoarcerea Ninivitenilor, că a cunoscut ca un prooroc milostivirea lui Dumnezeu; pentru că se ferea să nu mintă proorocia lui. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 De Daniil ai auzit, o suflete, cum a astupat gurile fiarelor în groapă; ai înţeles cum tinerii cei ce au fost cu Azaria, au stins, prin credinţă, văpaia cuptorului cea arzătoare. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Pe toţi cei din Legea Veche i-am adus ţie, suflete, spre pildă; urmează faptele celor iubite de Dumnezeu ale drepţilor, şi fugi de păcatele celor vicleni. 

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul!
 Părinte, Cela ce eşti fără început, Fiule, Cel împreună fără de început, Mângâietorule cel bun, Duhule cel drept; Născătorule al lui Dumnezeu Cuvântului, Cuvinte al Tatălui celui fără de început, Duhule cel viu şi făcător, Treime, Unime, miluieşte-mă.

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 Ca din nişte vopsele mohorâte s-a ţesut trupul lui Emanuil, înlăuntru în pântecele tău Preacurată, ceea ce eşti porfiră înţelegătoare. Pentru aceasta, Născătoare de Dumnezeu, cu adevărat pe tine te cinstim. 

Să lăudăm, bine să cuvântăm și să ne închinăm Domnului, cântându-I și preaînălțându-L pe Dânsul întru toți vecii.

 Pe Cel ce-L slăvesc oştile cereşti, şi de Dânsul se cutremură heruvimii şi serafimii; toată suflarea şi zidirea, lăudaţi-L, bine-L cuvântaţi şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Naşterea zămislirii celei fără sămânţă este netâlcuită; rodul Maicii cel fără de bărbat este nestricat; că naşterea lui Dumnezeu înnoieşte firile. Pentru aceasta pe tine toate neamurile, ca pe o Maică mireasă a lui Dumnezeu, cu dreaptă credinţă te slăvim.  

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Naşterea zămislirii celei fără sămânţă este netâlcuită; rodul Maicii cel fără de bărbat este nestricat; că naşterea lui Dumnezeu înnoieşte firile. Pentru aceasta pe tine toate neamurile, ca pe o Maică mireasă a lui Dumnezeu, cu dreaptă credinţă te slăvim.  

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Hristos s-a ispitit, diavolul îl ispitea, arătându-i pietrele ca să le facă pâini. În munte L-a suit, să vadă toate împărăţiile lumii întru o clipeală. Teme-te, o suflete, de înşelăciune, trezeşte-te, roagă-te în tot ceasul lui Dumnezeu. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Turtureaua cea iubitoare de pustie, sfeşnicul lui Hristos, glasul celui ce strigă, a glăsuit predicând pocăinţa; Irod a făcut fărădelege cu Irodiada. Vezi dar, suflete al meu, să nu te prinzi în cursele celor fărădelege, ce cuprinde pocăinţa. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 În pustie a locuit Mergătorul înainte al darului şi locuitorii din toată Iudeea şi Samaria auzind au alergat şi şi-au mărturisit păcatele lor, botezându-se voioşi; cărora tu, suflete, n-ai urmat. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Nunta cinstită este şi patul neîntinat, că Hristos amândouă le-a binecuvântat mai înainte, ospătându-se trupeşte şi în Cana Galieii la nuntă apa în vin prefăcând; arătând întâia minune, ca tu să te prefaci, o suflete. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Hristos a întărit pe paraliticul cel ce şi-a ridicat patul şi pe tânărul cel mort l-a înviat şi pe fiul văduvei, şi pe al sutaşului, şi samarinencei arătându-Se, a închipuit mai-nainte ţie, suflete, închinarea cea în duh. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 Pe ceea ce-i curgea sânge o a tămăduit Domnul, cu atingerea de poala Lui; pe cei leproşi i-a curăţit; pe orbi şi pe şchiopi ia luminat şi i-a îndreptat; pe surzi şi pe muţi şi pe cea gârbovită până la pământ, i-a tămăduit cu cuvântul; ca tu să te mântuieşti, ticăloase suflete. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 Pe Tatăl să-L slăvim, pe Fiul să-L preaînălţăm, Dumnezeiescului Duh cu credinţă să ne închinăm; Treimii celei nedespărţite, Unimei după fiinţă; ca unei lumini şi luminilor şi vieţii şi vieţilor, făcătoarei de viață şi luminătoarei marginilor. 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 
 Cetatea ta păzeşte-o, preacurată, Născătoare de Dumnezeu, ca întru tine aceasta cu credinţă împărăţind întru tine se şi întăreşte şi prin tine biruind, înfrânge toată supărarea şi robeşte pe vrăjmaşi şi îndreptează pe supuşii ei. 

Sfinte al lui Dumnezeu Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. 
Andreie cinstite, de trei ori fericite, păstorul Cretei, nu înceta rugându-te pentru cei ce te laudă, ca să scăpăm de toată mânia, necazul şi stricăciunea; şi de greşeli să ne mântuim noi, cei ce cinstim pururea pomenirea ta.