Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul (partea a III-a) MIERCURI

Ajutor şi acoperitor s-a făcut mie spre mântuire, acesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe El, Dumnezeul părintelui meu şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

Ajutor şi acoperitor s-a făcut mie spre mântuire, acesta este Dumnezeul meu şi-L voi slăvi pe El, Dumnezeul părintelui meu şi-L voi înălţa pe El, căci cu slavă S-a preaslăvit.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Din tinereţe, Mântuitorule, poruncile Tale am lepădat şi mi-am trecut toată viaţa cu pofte, negrijindu-mă şi lenevindu-mă; pentru aceasta strig Ţie, Mântuitorule; măcar la sfârşit, mântuieşte-mă. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Pe mine, cel lepădat înaintea uşilor Tale, Mântuitorule, măcar la bătrâneţe, nu mă lăsa în iad deşert; ci mai-nainte de sfârşit, ca un iubitor de oameni, dă-mi iertare greşalelor. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Avuţia mea, Mântuitorule, cheltuindu-o în desfrânări, pustiu sunt de roduri evlavioase, şi flămânzind strig : Părinte al îndurărilor, apucând Tu înainte miluieşte-mă. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Eu sunt cel căzut în tâlhari, în cugetele mele; cu totul sunt rănit acum de dânsele şi plin de bube. Ci Tu însuţi venind de faţă, Hristoase Mântuitorule, vindecă-mă. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Preotul văzându-mă mai-nainte, m-a trecut, şi Levitul, văzându-mă gol întru răutăţi, nu m-a băgat în seamă, iar Tu, Iisuse, Cel ce ai răsărit din Maria, venindu-mi de faţă, miluieşte-mă. 
 

Cuvioasă Maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. 

 
   Tu îmi dă dar luminător din osârdia ta cea dumnezeiască de sus, ca să scap de întunericul patimilor, şi să laud din inimă faptele vieţii tale cele frumoase, Marie. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

   Treime, Fiinţă preaînaltă, Căreia ne închinăm întru o Unime, ridică de deasupra mea lanţul cel greu al păcatului, şi ca o milostivă dă-mi lacrimi de umilinţă. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 
   Născătoare de Dumnezeu, nădejdea şi folositoarea celor ce te laudă pe tine, ridică de deasupra mea lanţul cel greu al păcatului şi, ca o stăpână curată, mă primeşte pe mine cel ce mă pocăiesc. 
 

Ia aminte cerule şi voi grăi şi voi lăuda pe Hristos, Carele a venit din Fecioară cu trup. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Alunecatu-m-am curveşte ca şi David şi m-am înoroit; ci mă spală şi pe mine cu lacrimile mele, Mântuitorule. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Nici lacrimi, nici pocăinţă nu am, nici umilinţă. Ci Tu însuţi acestea, Mântuitorule, dăruieşte-mi-le, ca un Dumnezeu. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Pierdut-am frumuseţea cu care am fost zidit întâi şi nevinovăţia mea. Şi acum zac gol şi mă ruşinez. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Uşa Ta să nu mi-o închizi atunci, Doamne, Doamne, ci să o deschizi mie, celui ce mă pocăiesc către Tine. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Ascultă suspinurile sufletului meu şi primeşte picăturile ochilor mei, Doamne, şi mă mântuieşte. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Iubitorule de oameni, Cela ce voieşti să se mântuiască toţi, Tu mă cheamă ca un bun şi mă primeşte pe mine, cel ce mă pocăiesc. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Preacurată Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce una eşti prealăudată, roagă-te cu dinadinsul, ca să ne mântuim. 
 

 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Vedeţi, vedeţi, că eu sunt Dumnezeu, Carele am plouat mană şi apă din piatră am izvorât dedemult în pustie poporului Meu, cu singură dreapta şi cu tăria Mea. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Vedeţi, vedeţi, că Eu sunt Dumnezeu. Ascultă, suflete al meu, pe Domnul cel ce strigă şi te depărtează de la păcatul cel mai dinainte, şi te teme, ca de un nefăţarnic judecător şi Dumnezeu. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Cui te-ai asemănat mult păcătoase suflete ? Vai de mine; lui Cain celui dintâi şi lui Lameh aceluia, ucigându-ţi cu pietre trupul, cu fapte rele, şi omorându-ţi mintea cu pornirile cele dobitoceşti. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Pe toţi cei mai-nainte de lege trecându-i, o suflete; lui Set nu te-ai asemănat, nici lui Enos ai urmat, nici lui Enoh cu mutarea, nici lui Noe. Ci te-ai arătat sărac de viaţa drepţilor. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Tu însuţi, suflete al meu, ai deschis jgheaburile mâniei Dumnezeului tău şi ţi-ai înecat trupul, ca şi tot pământul şi faptele şi viaţa, şi ai rămas afară de mântuitoarea corabie. 
 

Cuvioasă Maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. 

 
   Cu toată osârdia şi cu dragoste ai alergat către Hristos, urând calea cea dintâi a păcatului, şi în pustiile cele neumblate hrănindu-te, şi poruncile Lui cele dumnezeieşti curat săvârşindu-le. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

Treime fără de început, nezidită, nedespărţită Unime, primeşte-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, şi mă mântuieşte pe cel ce am greşit. A Ta zidire sunt, nu mă trece, ci mă iartă şi mă scapă de osânda focului. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 
   Preacurată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, nădejdea celor ce aleargă la tine şi limanul celor înviforaţi, pe milostivul şi Făcătorul şi Fiul tău, fă-L milostiv şi mie, cu rugăciunile tale. 
 
   Întăreşte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale, inima mea cea clătită; că însuţi eşti Sfânt şi Domn. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Binecuvântarea lui Sem nu o ai moştenit, ticăloase suflete, şi moştenire desfătată n-ai luat ca Iafet în pământul iertării. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Din pământul Haran, adică din păcat, eşti suflete al meu, şi vino la pământul, carele izvorăşte de-a pururea nestricăciune vie, pe care Avraam a moştenit-o. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

De Avraam ai auzit, suflete al meu, carele şi-a lăsat oarecând pământul părinţilor şi s-a făcut nemernic. Ci voirii aceluia urmează. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

La stejarul din Mamvri, ospătând patriarhul pe îngeri, a luat la bătrâneţe vânatul făgăduinţei. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Înţelegând de Isaac, ticăloase suflete al meu, că s-a jertfit, cu taină, jertfă nouă Domnului, urmează voinţei lui.

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Auzit-ai, suflete al meu, de Ismail, că s-a gonit ca un fecior din roabă; trezeşte-te, vezi ca nu cumva păcătuind, să păţești ceva asemenea. 
 

Cuvioasă Maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. 

 
   Cuprins sunt de furtuna şi de întreitele valuri ale păcatelor. Ci tu, Maică, acum mântuieşte-mă şi mă scoate la limanul dumnezeieştii pocăinţe. 
 

Cuvioasă Maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. 

    Rugăciune cu osârdie aducând şi acum Cuvioasă, către preamilostiva Născătoare de Dumnezeu; cu rugăciunile tale, deschide-mi dumnezeieştile intrări. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

    Treime neamestecată, nezidită, fire fără început, care Te lauzi în Treimea feţelor, mântuieşte-ne pe noi, care ne închinăm stăpânirii Tale cu credinţă. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 
   Pe Fiul cel fără de ani, din Tatăl sub vreme L-ai născut, neştiind de bărbat, Născătoare de Dumnezeu. Minune străină ! Că alăptând, ai rămas fecioară. 

 
   Auzit-a proorocul de venirea Ta, Doamne, şi s-a temut; că vrei să Te naşti din Fecioară şi oamenilor să Te arăţi şi a grăit : Auzit-am auzul Tău şi m-am temut; slavă puterii Tale, Doamne. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Trupul mi-am spurcat, duhul mi-am întinat, peste tot m-am rănit; ci ca un doctor, Hristoase, amândouă prin pocăinţă le tămăduieşte, spală-le, curăţeşte-le, Mântuitorul meu, arată-le mai curate decât zăpada. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Trupul Tău şi sângele, răstignindu-Te, pentru toţi Ţi-ai pus Cuvinte; trupul adică, ca să mă înnoieşti, iar sângele ca să mă speli. Duhul Ţi-ai dat, ca să mă aduci, Hristoase, Părintelui Tău. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Lucrat-ai mântuire în mijlocul pământului, Îndurate, ca să ne mântuim; de bunăvoie pe lemn Te-ai răstignit; Edenul cel ce se încuiase s-a deschis; cele de sus şi cele de jos, făptura şi toate neamurile minunându-se, se închină Ţie. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Să-mi fie mie scăldătoare sângele cel din coasta Ta, împreună şi băutură şi apa iertării ceea ce a izvorât. Ca să mă curăţesc cu amândouă, ungându-mă şi bând şi ca o ungere şi băutură, Cuvinte, cuvintele Tale cele de viață. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Pahar, Biserica a câştigat coasta Ta cea purtătoare de viață, din care a izvorât nouă îndoit izvorul iertării şi al cunoştinţei, spre închipuirea celei vechi şi celei noi, a amânduror legilor, Mântuitorul nostru. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Gol sunt spre a intra în cămară, gol sunt şi de a merge la nuntă şi la cină; candela mi s-a stins, fiind fără de untdelemn, cămara mi s-a închis, dormind eu. Cina s-a mâncat; iar eu fiind legat de mâini şi de picioare, m-am lepădat afară. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 
   Nedespărţită în fiinţă, neamestecată în feţe, Dumnezeu Te cunosc pe Tine, Dumnezeire, una în Treime; ca pe Ceea ce eşti întocmai cu împărăţia şi întocmai cu scaunul; şi strig Ţie cântarea cea mare, ce se cântă întreit întru cei de sus. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

   Şi ai născut şi eşti fecioară şi ai rămas întru amândouă cu firea fecioară; Cel ce S-a născut înnoieşte legile firii şi pântecele a născut nesimţind dureri. Dumnezeu unde voieşte, se biruieşte rânduiala firii; că face câte voieşte. 
 
   De noapte mânecând, Iubitorule de oameni, mă rog luminează-mă şi mă îndreptează la poruncile Tale şi mă învaţă, Mântuitorule, să fac voia Ta. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

Greu la minte m-am făcut, Doamne, ca şi Faraon cel cumplit, Ianis şi Iamvri la suflet şi la trup, cufundat cu gândul. Ci ajută-mi mie, Mântuitorule. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Cu lut mi-am amestecat gândul, eu ticălosul. Spală-mă, Stăpâne, în baia lacrimilor mele, mă rog Ţie, albă făcând haina trupului meu, ca zăpada. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

De voi cerca lucrurile mele, Mântuitorule, mă văd pe mine însumi întrecând pe tot omul cu păcatele; că întru cunoştinţă gândind am greşit, iar nu întru necunoştinţă. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Milostiveşte-Te, milostiveşte-Te, Doamne, spre zidirea Ta; greşit-am, iartă-mă, Cela ce eşti însuţi din fire curat, şi afară de Tine nimenea altul nu este fără pată. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Pentru mine ai luat chipul meu, Dumnezeu fiind; arătat-ai minuni, vindecând pe cei leproşi şi întărind pe cei slăbănogi; curgerea celeia ce-i curgea sânge o ai oprit, Mântuitorule, cu atingerea de poalele Tale. 
 

Cuvioasă Maică Marie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. 

 
   Repejunea Iordanului trecându-o, ai aflat odihnă, fugind de dulceaţa trupească cea cu durere; din care şi pe noi scoate-ne cu rugăciunile tale Cuvioasă. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 

   Pe Tine Treime Te slăvim pe unul Dumnezeu, Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti Părinte, Fiule şi Duhule, fiinţă singură prin sine, Unime căreia pururea ne închinăm. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

   Din tine s-a îmbrăcat întru a mea frământătură, Dumnezeu, Cel ce a zidit veacurile Maică Fecioară, ceea ce eşti nestricată şi nu ştii de bărbat, şi a împreunat Luişi firea omenească. 

 
   Strigat-am cu toată inima mea, către înduratul Dumnezeu şi m-a auzit din iadul cel mai de jos şi a scos din stricăciune viaţa mea. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Stai împotrivă şi te oşteşte asupra patimilor trupeşti, ca Iisus asupra lui Amalic; biruind pururea gândurile cele înşelătoare, ca şi pe gavaoniteni. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Treci peste firea cea curgătoare a vremii, ca mai-nainte corabia, şi te fă moştenitor pământului aceluia al făgăduinţei, suflete; Dumnezeu porunceşte. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Precum ai mântuit pe Petru cel ce a strigat, mântuieşte-mă, aşa apucând înainte, Mântuitorule; scapă-mă şi pe mine de fiară, tinzându-Ţi mâna Ta, şi mă scoate din adâncul păcatului. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Pe Tine Te cunosc liman liniştit Stăpâne, Stăpâne Hristoase. Ci apucând înainte, mântuieşte-mă dintru adâncurile păcatului, cele neumblate, şi din deznădăjduire. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

    Treime sunt neamestecată, nedespărţită; despărţită după feţe şi Unime sunt din fire unită; Tatăl zice şi Fiul şi Dumnezeiescul Duh. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

   Pântecele tău ne-a născut nouă pe Dumnezeu, cu chipul ca şi noi; deci ca pe un Ziditor al tuturor, roagă-L, Născătoare de Dumnezeu, ca prin rugăciunile tale să ne îndreptăm. 
  

 
   Suflete al meu, suflete al meu, scoală ! Pentru ce dormi ? Sfârşitul se apropie, şi vei să te tulburi. Deşteaptă-te dar, ca să se milostivească spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindenea şi toate le plineşte. 

Greşit-am, fărădelege am făcut, nu ne-am îndreptat înaintea Ta, nici am păzit, nici am făcut precum ne-ai poruncit nouă; ci nu ne părăsi pe noi până în sfârşit, Dumnezeul părinţilor. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Greşelile lui Manase ţi-ai câştigat cu voinţa, suflete, punând ca nişte chipuri patimile, şi înmulţind idolii; ci pocăinţei lui râvnind cu osârdie, câştigă umilinţă. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Necurăţiilor lui Ahaav ai râvnit, suflete al meu. Vai mie ! Te-ai făcut locaş spurcăciunilor trupeşti şi vas urât patimilor. Ci dintru adâncul tău suspină şi spune lui Dumnezeu păcatele tale. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Încuiatu-s-a ţie cerul, suflete, şi foamete de la Dumnezeu te-a cuprins, de vreme ce nu te-ai plecat cuvintelor lui Ilie Tesviteanul, ca şi Ahaav oarecând. Ci sareptencei asemănându-te, hrăneşte sufletul proorocului. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

Ars-a Ilie oarecând pe cei de două ori câte cincizeci, când a junghiat şi pe proorocii cei de ruşine ai Izabelei, spre mustrarea lui Ahaav. Ci fugi, suflete, de asemănarea acestor doi, şi te întăreşte. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

Treime neamestecată, nedespărţită, de o fiinţă, Unime sfântă. Lumini şi Lumină şi trei sfinte şi unul sfânt, se laudă Treimea Dumnezeu. Ci laudă şi preaslăveşte suflete, viață şi vieţi, pe Dumnezeul tuturor. 
Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

 
   Lăudămu-te, bine te cuvântăm, închinămu-ne ţie, Născătoare de Dumnezeu; că ai născut pe Unul din Treimea cea nedespărţită, pe Fiul şi Dumnezeu; şi tu singură ne-ai deschis nouă celor de pe pământ cele cereşti. 
 
   Pe Cela Ce-l slăvesc oştile cereşti şi de Dânsul se cutremură heruvimii şi serafimii, toată suflarea şi zidirea lăudaţi-L, bine-L cuvântaţi şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Drepte Judecătorule, Mântuitorule, miluieşte-mă şi mă scapă de foc şi de groaza ce voi să petrec la judecată, după dreptate; iartă-mă mai înainte de sfârşit, prin fapte bune şi prin pocăinţă. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Ca tâlharul strig Ţie, pomeneşte-mă; ca Petru plâng cu amar. Iartă-mă, Mântuitorule, strig ca vameşul; lăcrimez ca păcătoasa. Primeşte-mi tânguirea, ca oarecând a hananeencei. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Tămăduieşte putrejunea smeritului meu suflet, Mântuitorule, Unule tămăduitorule. Pune-mi doctorie vindecătoare şi untdelemn şi vin, lucrurile cele de pocăinţă şi umilinţă cu lacrimi. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Hananeencei şi eu urmând strig, miluieşte-mă, Fiul lui David ! Mă ating de poală, ca ceea ce-i curgea sânge; plâng ca Marta şi ca Maria pentru Lazăr. 
 

Binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul. 

 
   Părinte, Cela ce eşti fără început, Fiule cel împreună fără de început, Mângâietorule cel bun, Duhule cel drept; Născătorule al lui Dumnezeu Cuvântului, Cuvinte al Tatălui celui fără început, Duhule cel viu şi făcător, Treime, Unime, miluieşte-mă. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Ca din nişte vopsele mohorâte s-a ţesut trupul lui Emanoil, în lăuntru în pântecele tău Preacurată, ceea ce eşti porfiră înţelegătoare. Pentru aceasta, Născătoare de Dumnezeu, cu adevărat pe tine te cinstim. 
 
   Naşterea zămislirii celei fără de sămânţă este netâlcuită, rodul Maicii celei fără de bărbat este nestricat; că naşterea lui Dumnezeu înnoieşte firile. Pentru aceasta pe tine toate neamurile, ca pe o Maică mireasă a lui Dumnezeu, cu dreaptă credinţă te slăvim. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Bolile tămăduind, săracilor bine a vestit Hristos Cuvântul. Pe şchiopi i-a vindecat, împreună cu vameşii a mâncat, cu păcătoşii S-a amestecat; sufletul fetei lui Iair, celei moarte mai dinainte, l-a întors cu atingerea mâinii. 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă. 

 
   Vameşul s-a mântuit şi păcătoasa s-a înţelepţii, iar fariseul lăudându-se s-a osândit. Că vameşul striga : milostiveşte-Te, și păcătoasa : miluieşte-mă. Iar fariseul se trufea zicând : Dumnezeule, mulţumescu-Ţi şi celelalte graiuri ale nebuniei lui. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Zacheu vameş a fost, dar s-a mântuit; şi fariseul Simon s-a smintit şi păcătoasa şi-a luat dezlegare de iertare, de la Cel ce are putere a ierta păcatele; căreia sârguieşte de urmează, suflete. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

N-ai râvnit păcătoasei, o ticălosul meu suflet, care luând alabastru cu mir, cu lacrimi a uns picioarele Domnului şi cu părul le-a şters. Căci i-a rupt înscrisul păcatelor ei celor dedemult. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Cetăţile cărora le-a dat Hristos bunavestire, ştii, suflete al meu, cum s-au blestemat; teme-te de pildă, să nu te faci ca acelea; care asemănându-le Stăpânul cu cele din Sodoma, până la iad le-a osândit. 
 

Miluieşte-mă Dumnezeule, miluieşte-mă.

Să nu te arăţi, o sufletul meu, mai rău pentru deznădăjduire, auzind credinţa hananeencei, pentru care cu cuvântul lui Dumnezeu s-a tămăduit fiica ei. Strigă din adâncul inimii, ca şi aceea lui Hristos : Fiul lui David, mântuieşte-mă şi pe mine. 
 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

 
   Pe Tatăl să-L slăvim, pe Fiul să-L preaînălţăm, Dumnezeiescului Duh cu credinţă să ne închinăm, Treimii celei nedespărţite, Unimii după fiinţă; ca unei lumini şi luminilor şi vieţii şi vieţilor făcătoarei de viață şi luminătoarei marginilor. 
 

Şi acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Cetatea ta păzeşte-o, preacurată Născătoare de Dumnezeu, că întru tine aceasta cu credinţă împărăţind, întru tine se şi întăreşte şi, prin tine biruind, înfrânge toată supărarea şi robeşte pe vrăjmaşi şi îndreptează pe supuşii ei. 
 

Cuvioase Părinte Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.  

Andreie cinstite şi Părinte de trei ori fericite, păstorul Cretei, nu înceta rugându-te pentru cei ce te laudă, ca să scăpăm de toată mânia, necazul şi stricăciunea şi de greşeli să ne mântuim noi, cei ce cinstim pururea pomenirea ta. 

    Leave Your Comment

    Your email address will not be published.*