Sinaxar 26 Iunie

În aceasta luna, în ziua a douazeci si sasea, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru David cel din Tesalonic (sec. VI).

Acest fericit, fiind cu neamul dinspre Rasarit, a stralucit la Apus ca un luceafar prea luminos. Caci din pruncie supunându-si poftele trupesti cu cumpatarea si cu curatenia, s-a aratat ca un înger cu trup. De vreme ce facându-si cuib într-un sad de migdal, ca o pasare ce cânta bine, bucura pe toti cu cuvintele sale, iar gândul lui si-l înalta spre înaltime dumnezeiasca. Drept aceea s-a îmbogatit cu lucrarea minunilor, aratându-se stâlp luminos, care lumina pe toti cu minunile, pentru ca înghetând de raceala frigului, si fiind ars de arsita soarelui pe vremea secerisului, se afla nepatimind. Si ca si cum i-ar fi fost arse simtirile trupului, luând în mâinile sale jaratic de carbuni si stând înaintea împaratului si tamâindu-l, nu-l ardea. Drept aceea spaimântând el toata firea omeneasca cu viata sa si cu minunile, s-a mutat catre Domnul, pe Care din pruncie îl dorise.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Ioan, episcopul Gotiei.

Acesta a fost din tara tavroschitilor, si a trait pe vremea lui Constantin si a lui Leon Isaurul, fiind dintr-un oras ce se afla sub stapânirea gotilor, al unui oarecare Leon si Fotini. Fiind sfintit din pruncie ca Ieremia proorocul si ca marele Samuil, nascut fiind din fagaduinta, îndata a fost daruit lui Dumnezeu. Si când a ajuns la masura vârstei celei duhovnicesti, si trebuia sa fie numit în scaunul arhieresc, a fost trimis de poporul sau la arhiereul Iviriei, si a luat de la acesta hirotonia; pentru ca tot mai era eresul hulitorilor de icoane spre partile grecesti. Iar dupa moartea lui Constantin si a lui Leon se duse la Constantinopol, si vorbind cu împarateasa Irina pentru credinta ortodoxa s-a întors iarasi în tara lui si rabdând multe primejdii, ca vrea sa-l dea poporul lui la boierii lazilor, a fugit la Amastrida din Pont, si s-a mutat catre Domnul. Iar cinstitele moaste i-au fost aduse cu o corabie la Mânastirea Sfintilor Apostoli, si au fost puse acolo, izvorând multe minuni din cinstitul sau mormânt, pentru cei ce cu credinta mergeau întru slava si lauda lui Dumnezeu celui ce l-a marit pe el.