Sinaxar 22 Noiembrie

În aceasta luna, în ziua a douazeci si doua, pomenirea Sfintilor Apostoli din cei saptezeci, Filimon, Arhip, Onisim si Apfia, cei ce au fost ucenici ai Apostolului Pavel.

Acestia au fost pe vremea împaratiei lui Nero, ucenici fiind Sfântului Pavel, si au marturisit la Colose orasul Frigiei, aproape de Laodiceea. Facând pagânii praznic Artemidei, în capistea lor din Colose, sfintii, cu alti crestini dimpreuna, laudau pe Dumnezeu în sfânta biserica. Retragându-se ceilalti când au navalit idolatrii, au ramas numai ei singuri cu Apfia, credincioasa fiind si ea, dorind de marturisirea lui Hristos. Deci, prinzându-i, i-au adus la Androcleu mai-marele Efesului si au fost batuti de el, dar nesupunându-se a face jertfa la idolul ce se chema de dânsii Mina, i-au îngropat pâna la brâu si asa i-au ucis cu pietre, sagetati fiind întâi de copii mici cu sagetile.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintei Mucenite Cecilia si a Sfintilor Mucenici Valerian si Tiburtie.

Acestia au suferit pe vremea împaratiei lui Diocletian. Cecilia era din Roma, din neam stralucit. Deci maritând-o dupa Valerian, l-a adus la credinta în Hristos si l-a hotarât a petrece în curatie. Iar Valerian a întors pe Tiburtie, care îi era frate bun, si la atâta fapta buna s-a ridicat Tiburtie încât si cu îngerii vorbea în toate zilele. Dar, fiindca îngropau ei moastele mucenicilor lui Hristos, au fost pârâti la Tuschie Almachie prefectul cetatii si, fiind adusi înaintea lui si marturisind ei pe Hristos, au fost dati pe seama lui Capelarie Maxim sa li se taie capetele. Acesta dupa ce a taiat pe sfinti, vazând îngeri petrecând si purtând ca niste odoare sufletele mucenicilor, a crezut si el. Iar Sfânta Cecilia, fiind bagata într-o baie foarte tare înfierbântata, a fost silita sa stea în ea trei zile. Apoi din porunca prefectului i s-a taiat capul acolo în baie.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Maxim Capelarie, care prin bataie s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea nevointei Sfintilor Mucenici Marcu, Stefan si a altui Marcu.

Acestia erau pe vremea împaratului Diocletian si a mai-marelui Magnus, din cetatea Antiohiei Pisidiei. Deci fiind prinsi, si pe Hristos în priveliste marturisind si multe chinuri suferind si nevrând a se lepada de Hristos, li s-au taiat capetele.

Tot în aceasta zi, pomenirea chinuirii Sfântului Mucenic Procopie, cel din Palestina.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Menignu Piuarul.

Acesta era din colonia Elespontului din cetatea Parios. Si auzind pe oarecare ostasi strigând în piata ca Nazarineanul Iisus venind noaptea a furat pe cei legati ai nostri, aprinzându-se foarte cu duhul, multa grija punea ca sa câstige mucenicia. Caci în aceeasi cetate a sfântului multi mucenici fiind închisi prin închisori de paznici, usile fiind încuiate, sfintii au fost dezlegati din legaturi de dumnezeiesc înger si, nefiind gasiti, foarte s-au tulburat mult prigonitorii. Iar Menignu auzind si dumnezeiesc glas chemându-l pe el si îndemnându-l catre lupte, n-a zabovit. Ci dând înapoi stapânilor hainele ce le luase spre înalbire, si poruncile date de tirani rupându-le, a fost batut cumplit de chinuitori, apoi aruncat la pamânt, spânzurat pe lemn, strujit, si degetele picioarelor i s-au taiat. Deci adus fiind înaintea tiranilor si nevrând ca sa jertfeasca, a fost osândit la moarte; si fiind lovit de gealat cu sabia, si-a dat Domnului duhul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Avva.

Acesta era din neamul israelitilor. Lasându-si el parintii si patria, si bogatia, a urmat unui monah si, luând chipul monahicesc, a petrecut împreuna cu monahul câtiva ani. Mai în urma s-au dus amândoi la marele Eusebie nevoitorul, care adormind întru Domnul, a ramas Avva în locul lui. Si petrecând acolo treizeci si opt de ani, pururea a sporit întru fapte bune, ca si cum atunci ar fi început. Încaltaminte pe picioarele lui nu a pus niciodata; mâncarea lui era atât de putina, încât sa dea numai putina putere trupului; de prisos socotea înca si bautura de apa; fiind încins cu grele lanturi de fier, prea putin sedea; iar partea cea mai multa de zi si noapte o petrecea stând drept si facând rugaciune. Sta si pe genunchi, aducând rugaciuni Domnului; nimeni nu l-a vazut pe el culcat. Iar dupa ce a fost facut egumen si proistos monahilor de acolo s-a aratat pe sine înaintea ascultatorilor frati chip si pilda de întelepciune si de fapta buna. Asa traind si multe zile facându-si, s-a odihnit în Domnul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Hristofor si Eufimia, care de sabie s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sf. Talaleu si Antim, care de sabie s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Tadeu, care, fiind legat de roata si din deal slobozit, s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea chinuirii Sfintilor Mucenici Agapion, Sisinie si Agapie.

Tot în aceasta zi, pomenirea celui între sfinti Parintelui nostru ierarhul si facatorul de minuni Climent, episcopul Bulgariei cel din Ohrida, care s-a numit si Bulgaro-Chiricos.