Sinaxar 17 Decembrie

Sinaxar 17 Decembrie

În aceasta luna, în ziua a optsprezecea pomenirea Sfântului Mucenic Sebastian si Zoe sotia lui si a celor împreuna cu el: Tranchilin, Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul, Marcelin si Marcu.

Dintre acesti sfinti mucenici, Sebastian a facut parte din senatul roman pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian. Era de loc din orasul Milan si a adus pe multi la dreapta credinta. Marcelin si Marcu, frati buni si oameni cu vaza si în privinta neamului si în privinta bogatiei, au stat închisi” în temnita vreme îndelungata; au fost supusi la multe feluri de chinuri si era sa li se taie capetele.

Dar Tranchilin, tatal lor, elin fiind, si mama lor Maria, erau cât pe-aci sa-i împiedice prin plânsetele lor sa sufere pentru Hristos. Si poate ca s-ar fi întâmplat aceasta, daca fercitul întru pomenire Sebastian n-ar fi pasit atunci cu îndrazneala, el, cel dintâi (ca, mai înainte Sebastian cauta sa se tina ascuns, pentru ca sa aduca pe tainuite pe multi la credinta) si n-ar fi întarit în credinta nu numai pe Marcelin si Marcu, ci tragând la credinta si pe tatal lor, pe Tranchilin prefectul, pe care l-a învatat credinta crestina si a crezut. Îndata dar prefectul a chemat la dânsul pe preafericitul Sebastian si pe preotul Policarp; le-a cerut sa-i faca parte de mântuire si sa-l vindece de boala de care suferea. Tranchilin a scapat de boala, a crezut în Hristos din tot sufletul, a zdrobit idolii din casa lui si s-a botezat.

Fericitul Galu episcopul a hirotonit pe cei doi frati, pe Marcelin si Marcu, diaconi, iar pe tatal lor preot. Pe Sebastian l-a facut aparator al Bisercii. Pornindu-se prigoana împotriva crestinilor împreuna cu acestia au fost prinsi si Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul si Zoe. Au fost chinuiti în felurite chipuri si si-au sfârsit viata. Sfântul Sebastian a fost chemat de Diocletian la el; a fost cercetat si pentru ca a marturisit cu îndrazneala dreapta credinta s-a tras în el cu sageti ca într-o tinta, i-a fost batut trupul cu ciomege si taiat în bucati; si asa si-a dat lui Dumnezeu duhul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântilor Patermutie, Coprie si Alexandru, pustnici in Egipt.

Patermutie a fost la început pãgân ºi capul unei bande de hoþi, dar dupã ce s-a cãit de pãcatele sale a fost botezat ºi s-a retras în deºert. Pustnicul ºi-a dedicat toatã viaþa îngrijirii bolnavilor ºi îngropãrii morþilor. Pentru faptele bune ºi nevoinþele sale, Patermutie a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

Preotul Coprie a fost martor al faptelor pãrintelui Patermutie ºi a pãstrat însemnãri despre viaþa ºi minunile acestuia. Sf. Copru a povestit aceastã Viaþã preotului Rufin, care la rândul sãu a povestit-o lui Paladie, Episcopul din Hellenopolis, care a inclus naraþiunea în cartea sa Istoria Lausiacã.

Odatã, Sf. Coprie se contrazicea puternic cu un eretic maniheu ºi vãzând cã nu era chip sã-l convingã de eretismul sãu, a propus sã se aprindã un foc mare ºi sã intre amândoi în el ca sã arate Dumnezeu credinþa fiecãruia. Ereticul nu a avut curaj sã intre dar Sf. Coprie intrând în mijlocul flãcãrilor a rãmas nevãtãmat. Oamenii l-au slãvit pe Sf. Coprie pentru credinþa lui ºi l-au aruncat ºi pe eretic în foc. Acesta a sãrit ars ºi pârjolit de flãcãri încercând sã fugã. Oamenii l-au prins din nou ºi l-au mai împins o datã în foc, pânã când Sf. Coprie a liniºtit mulþimea ºi l-a lãsat pe eretic sã plece.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Eviot.

Sfântul Mucenic Eviot a trait pe vremea împaratilor Diocletian si Maximian. Era din locul numit Opsichiu, unde se si nascuse. Prin viata lui virtuoasa si prin minunile ce savârsea în fiecare zi, aducea pe multi la Domnul. De aceea a suferit nenumarate necazuri de la elini: lipsirea de averi, lanturi, biciuiri si tot felul de chinuri pe care le-a rabdat fara cârtire, dar a ramas nevatamat. Aceasta a adus pe multi la credinta în Hristos, si sfântul i-a botezat în biserica de acolo, sfintita de Sfintii Apostoli Pavel si Sila.

Pentru aceasta Leontie, ighemonul Cizicului, a trimis de l-a adus la el. Si a fost din nou supus la chinuri, dar a ramas teafar. Apoi a fost aruncat în temnita. Savârsind mari minuni, a facut pe multi elini crestini. Aceasta l-a înfuriat cumplit pe tiran, asa ca a poruncit celor ce se lupta cu sabia, gladiatorilor, sa-l junghie. Dar întuneric a cazut pe ochii lor si s-au junghiat unii pe altii. Ramas nevatamat, mucenicul a fost dus la închisoare. Pe când era închis s-a auzit ca împaratul Constantin cel Mare, a pornit razboi contra tiranului si ca vine din partile Apusului spre Rasarit. Tiranul, de teama, a poruncit sa fie sloboziti toti din legaturi. Odata cu aceia a fost slobozit si fericitul acesta Eviot si s-a dus acasa. A mai trait cinci ani si si-a dat cu pace lui Dumnezeu duhul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Flor, episcopul Aminsului.

Cuviosul Parintele nostru Flor a trait în Constantinopol pe vremea împaratilor Justin cel Nou, Tiberie si Mauriciu. Pe tatal sau îl chema tot Flor, iar pe mama lui Eufimia. Era iscusit în toata stiinta si în cea elineasca si în aceea a Sfintelor si dumnezeiestilor Scripturi. Mai întâi a fost scriitor împaratesc, apoi a fost ridicat la dregatoria de patrician. S-a însurat si a avut copii. Murindu-i femeia si copiii de ciuma, a dus viata calugareasca la una din mosiile lui din Anaplu. Pentru virtutea lui cea mare a fost facut episcop al Aminsului. În eparhie a povatuit bine turma încredintata lui, a facut multe minuni si s-a mutat la Domnul.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Foca si Ermil, care de sabie s-au savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Zaheu diaconul si Alfie citetul, care au patimit în Cezareea.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintei si facatoarei de minuni Sofia.

Tot în aceasta zi, pomenirea sfintirii cinstitei biserici a Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu din Halcopratia.

Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului parintelui nostru Mihail Sincelul, marturisitorul.

Cuviosul Parintele nostru Mihail Sincelul era din cetatea Ierusalimului, fiul unor parinti binecredinciosi. Dupa ce a învatat bine întelepciunea elinilor si a noastra a crestinilor, a îmbratisat viata singuratica. La moartea tatalui sau, mama lui si cu fiicele ei au intrat într-o mânastire si s-au calugarit; iar el s-a dus la mânastirea Sfântului Sava si s-a tuns calugar. În mânastire, Sfântul Mihail a vietuit bine si a placut lui Dumnezeu si s-a supus la tot felul de nevointe pustnicesti. Pentru aceasta a fost învrednicit cu harul preotiei. Apoi a intrat într-o pestera linistita. Aici veneau des la el Teodor si Teofan marturisitorii si filozofii. Episcopul Ierusalimului l-a facut pe fericitul Mihail sincel, iar pe dumnezeiestii frati buni, Teodor si Teofan, preoti.

Dupa trecere de câtava vreme, s-a iscat în batrâna Roma o erezie. Întâistatatorul sfintei cetati a Ierusalimului a primit scrisori de la romani ca sa trimita niste oameni priceputi, care sa fie în stare sa puna capat pricinei iscate acolo. Si întâistatatorul Ierusalimului a trimis la Roma pentru un lucru de nevoie ca acesta pe Mihail si pe fratii Teodor si Teofan. Le-a mai poruncit ca în trecere sa dea niste scrisori sinodale împaratului Leon Armeanul, luptatorul împotriva sfintelor icoane, si lui Teodot, patriarhul de atunci al Constantinopolului. Acesti trei cuviosi au dat ascultare celui ce i-a trimis, au dat scrisorile si au spus si ei multe cuvinte de învatatura, celor ce graiau împotriva sfintelor icoane. La porunca tiranului împarat au fost batuti cumplit si aruncati în închisoare. Dar pentru ca sfintii nu s-au plecat învataturilor lor gresite, tiranul i-a batut din nou. Pe Teodor si Teofan i-a osândit cu surghiunul, iar pe fericitul Mihail si pe fratele sau Iov i-a închis în pretoriu. De acolo Sfântul Mihail a fost tr
imis împreuna cu ucenicul lui într-o mânastire din Plusiada, dupa ce a fost legat cu lanturi grele de gât, de Mihail Cepeleagul. Din pricina multor chinuiri si a vârstei înaintate, s-a îmbolnavit de curgere de ochi si s-a înghebosat; dar fericitul Mihail a ramas neclintit, ca un diamant. Când s-au suit pe tronul împaratesc împaratii Teodora si Mihail si au dat voie ca sa cinsteasca oricine cu îndraznire icoanele sfintilor, au fost chemati toti cei surghiuniti si au fost învredniciti cu mari dregatorii. Împarateasa l-a rugat atunci si pe acest mare marturisitor sa primeasca scaunul patriarhal al Constantinopolului, El n-a vrut si a fost facut patriarh Sfântul Metodie. Sfântul a fost cinstit iarasi cu vrednicie de sincel si a primit întru a sa stapânire si odihna cea mai mare mânastire din tara. Dupa ce a trait si restul vietii în chip cuvios si bineplacut lui Dumnezeu, în vârsta de 85 de ani, s-a mutat în pace la Dumnezeu, în ziua a optsprezecea a lunii decembrie.

Tot în aceasta zi, pomenirea celui între sfinti Parintelui nostru Modest, arhiepiscopul Ierusalimului.

Cel întru sfinti Parintele nostru Modest, patriarhul Ierusalimului, s-a nascut din parinti ortodocsi, în orasul Sebastia. Tatal sau se numea Eusebiu, iar mama lui Teodula era stearpa. La rugaciunea celor doi soti, Dumnezeu le-a dat un fiu, pe acest mare parinte, dupa 40 de ani de împreuna-vietuire. Dupa nasterea acestui mare parinte, tatal sau a fost pârât lui Maximian ca este crestin. A fost legat si închis în temnita. Când a auzit Teodula s-a dus si ea la închisoare cu copilul. Acolo, rugându-se amândoi Domnului, si-au dat în pace, în mâinile îngerilor, duhurile lor, si au fost mucenici prin vointa. Paznicii închisorii i-au gasit morti, iar pe copil viu între ei. L-au luat si l-au dus lui Maximian. Copilul era de cinci luni. Vazând Maximian ca e frumos si placut, l-a dat unui senator sa-l creasca bine, ca sa ajunga vrednic sa slujeasca lui Zeus. Pe când era crescut de acela, fericitul Modest a aflat cine i-au fost parintii si ca au murit pentru Hristos. La vârsta de 13 ani a dat peste un dascal crestin. Acesta l-a învatat dreapta credinta si s-a lipit fericitul cu tot sufletul de ea. Avea însa o durere, ca traieste cu elinii.

Odata împaratul Maximian a poruncit ca toata lumea sa aduca jertfa idolilor. Atunci fericitul s-a dus la mormântul parintilor lui si s-a rugat lor din toata inima sa-l scape din mâna elinilor ca sa fie învrednicit si de dumnezeiescul Botez. Si l-a gasit un argintar din Atena care l-a luat cu el si l-a dus la Atena. Pe cale a facut sfântul felurite minuni. Ajunsi la Atena, l-a dus la arhiereu ca sa-l învete tainele credintei si sa-l boteze. Pe când se savârsea Botezul, argintarul a vazut ca s-a pogorât un stâlp de foc din cer si s-a sprijinit pe capul celui ce se boteza. Dupa botez a vindecat de o boala aducatoare de moarte pe fratele argintarului, numai cu rugaciunile si cu atingerea mâinii. A vindecat si pe un om îndracit. Mai târziu au murit argintarul si sotia lui. Argintarul îl înscrisese si pe el în testament ca mostenitor, împreuna cu fiii lua. Sfântul însa a daruit partea sa de mostenire fiilor argintarului, iar el s-a dus în locuri pustii de tot si traia acolo în schimnicie. Fiii argintarului, vazându-l cinstit de toti, de invidie n-au mai putut rabda. Si când au plecat pentru negutatorie, l-au înduplecat pe fericit sa mearga cu ei. În Egipt l-au vândut rob unui necredincios, de la care a avut multe de suferit, vreme de sapte ani. Cu rugaciunile staruitoare catre Dumnezeu, l-a izbavit pe stapânul lui de ratacirea pagâneasca si l-a înduplecat sa se boteze. L-a vindecat si de o boala grea. Dupa moartea stapânului lui s-a dus sa se închine Mormântului celui de viata purtator al Domnului. Apoi s-a dus la Muntele Sinai; si acolo slujind lui Dumnezeu a savârsit multe minuni.

La moartea arhiereului Ierusalimului, fercitul Modest, cu descoperire dumnezeiasca, a fost hirotonit arhiereu al Ierusalimului în al cincizeci si noualea an al vietii lui. A facut multe minuni si ca arhiereu. Pe fiii argintarului care venisera la Ierusalim pentru negutatorie si care îl vândusera în Egipt si nu stiau ca el e arhiereul cetatii, nu numai ca nu s-a razbunat pentru cele facute, dar i-a si primit cu dragoste; i-a gazduit cu bunavointa si le-a facut bine cu darnicie. Si astfel acest mare parinte vietuind cu cuviosie, ca arhiereu 38 de ani, iar de totul ani 97, s-a mutat în vesnicele locasuri.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Cuviosului Parintele nostru Daniil Sihastrul.

Acest cuvios parinte s-a nascut din parinti dreptmaritori crestini într-un sat nu departe de Radauti. Din copilarie cuprins de o deosebita râvna catre cele duhovnicesti a parasit casa parinteasca si a trait o vreme în obstea cuviosilor parinti de la biserica Sfântul Nicolae din Radauti, nevoindu-se la sporirea credintei si a faptelor bune, iubind foarte mult rugaciunea si privegherile de toata noaptea.

Îmbogatindu-se în cunostintele teologice din citirea cartilor de slujba si din sfintii parinti, aratând ascultare si smerenie în toate cele încredintate de staretul acestei sfinte obsti calugaresti de la Catedrala din Radauti, a primit chipul îngeresc al vietii calugaresti, cu numele de David.

Râvna spre si mai multe nevointe duhovnicesti l-a mânat la mânastirea Sfântului Lavrentie, aproape de satul Laura de astazi. În acest loc de sihastrie, ziua lucra împreuna cu toti ostenitorii sfintei mânastiri, iar noaptea, în chilia sa, petrecea în necontenita rugaciune si priveghere. Cunoscându-i râvna si simtindu-i dorinta neîncetata dupa Dumnezeu, la sfatul parintelui sau duhovnicesc, staretul acestei Lavre i-a dat schima cea mare, primind numele de Daniil.

Nu dupa multa vreme de la primirea starii de schimnic, cu binecuvântarea staretului sau, se retrage în locurile tainice ale codrului, lânga pârâul cu numele Viteu, localitatea Putna, unde cu ajutorul ciobanilor si al altor iubitori de viata duhovniceasca si-a sapat într-o stânca o chilie pe care o vedem si astazi, nu departe de Mânastirea Putna.

Cunoscut ca mare nevoitor si staruitor în rugaciune, Cuviosul Daniil este cercetat de foarte multi credinciosi spre a-i cere sfat si îndrumare de învatatura si traire crestineasca si a se ruga lui Dumnezeu pentru vindecare de bolile sufletesti si trupesti. Un alt loc unde a sihastrit Cuviosul Daniil este si stânca Soimului, lânga Voronet, unde, de asemenea, era cautat de credinciosi pentru folosul lor duhovnicesc.

Între nenumaratii sai fii duhovnicesti care-l cercetau adesea, pomenim pe dreptcredinciosul voievod Stefan cel Mare, asa cum arata cronicile si multe alte însemnari din paginile de istorie a neamului si Bisericii noastre stramosesti.

Cuvintele încrustate pe piatra de mormânt a cuviosului Daniil, pusa de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare: “Acesta este mormântul parintelui nostru David, schimnicul Daniil”, arata legatura duhovniceasca a fiului cu parintele sau duhovnicesc. De aici si rânduiala statornicita de Biserica noastra ca acesti doi mari barbati preaiubitori de Dumnezeu sa fie cinstiti deopotriva ca unii care au fost uniti în rugaciune, în credinta curata si în iubire de Biserica si neam.

Dupa îngroparea sa, în biserica mânastirii Voronet, unde a povatuit multa vreme pe ostenitorii acelei obsti, Sfântul Cuvios Daniil a fost si este cinstit ca parinte duhovnicesc, pomenit fiind împreuna cu Sfântul si Marele Mucenic Gheorghe, ca ocrotitori ai acelei Sfinte Mânastiri. La mormântul sau strajuieste un sfesnic cu lumânare aprinsa, iar credinciosii vin continuu spre a primi binecuvântare si ajutor duhovnicesc, dobândind vindecari de bolile sufletesti si trupesti, asa cum se arata în diferite scrieri pâna în vremea noastra.

Chipul Cuviosului Parinte Daniil Sihastrul este zugravit alaturi de cel al Mitropolitului Grigore Rosca, alt fiu duhovnicesc al sau, pe peretele exterior al Bisericii Voronet, deasupra usii de intrare, pe latura de sud a acesteia. Pe p
ergamentul pe care Cuviosul Daniil îl tine în mâna sta scris: Veniti fratilor, de ma ascultati, învata-va-voi frica Domnului…”.

Aceasta frica de Dumnezeu, care este începutul întelepciunii, sa ne calauzeasca în toate zilele vietii noastre cu rugaciunile Sfântului Cuviosului Parintele nostru Daniil Sihastrul. Amin.

Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mântuieste pe noi, Amin.

Duminica Sfintilor Stramosi

În aceasta zi, în Duminica dinaintea Nasterii lui Hristos, s-a rânduit de sfintii si de Dumnezeu purtatorii parinti sa se faca pomenire de toti dreptii parinti care din veac au bineplacut lui Dumnezeu, de la Adam si pâna la Iosif, logodnicul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, dupa neamuri, precum i-a numarat istoriceste Evanghelistul Matei. La fel, tot în aceasta zi, se face pomenirea proorocilor si proorocitelor.

Pomenirea celor întâi ziditi, Adam si Eva.

Pomenirea dreptului Abel, fiul lui Adam.

Pomenirea dreptului Set, fiul lui Adam.

Pomenirea dreptului Enos, fiul lui Set.

Pomenirea dreptului Cainan, fiul lui Enos.

Pomenirea dreptului Maleleil, fiul lui Cainan.

Pomenirea dreptului Iared, fiul lui Maleleil.

Pomenirea dreptului Enoh, fiul lui Iared.

Pomenirea dreptului Matusalem, fiul lui Enoh.

Pomenirea dreptului Lameh, fiul lui Matusalem.

Pomenirea dreptului Noe, fiul lui Lameh.

Pomenirea dreptului Sem, fiul lui Noe.

Pomenirea dreptului Iafet, fiul lui Noe.

Pomenirea dreptului Arfaxad, fiul lui Sem.

Pomenirea dreptului Cainan, fiul lui Arfaxad.

Pomenirea dreptului Selah, fiul lui Cainan.

Pomenirea dreptului Eber, fiul lui Selah, de la care si iudeii s-au numit evrei.

Pomenirea dreptului Peleg, fiul lui Eber.

Pomenirea lui Ragav, fiul lui Peleg.

Pomenirea dreptului Serug, fiul lui Ragav.

Pomenirea dreptului Nahor, fiul lui Serug.

Pomenirea dreptului Terah, fiul lui Nahor.

Pomenirea dreptului patriarh Avraam, fiul lui Terah.

Pomenirea patriarhului Isaac, fiul lui Avraam.

Pomenirea patriarhului Iacob, fiul lui Isaac.

Pomenirea patriarhului Ruben, întâiul fiu al lui Iacob.

Pomenirea patriarhului Simeon, al doilea fiu al lui Iacob.

Pomenirea patriarhului Levi, al treilea fiu al lui Iacob, din care este semintia levitica.

Pomenirea patriarhului Iuda, fiul lui Iacob, din a carui semintie S-a nascut Hristos.

Pomenirea patriarhului Zabulon, fiul lui Iacob, a carui semintie este pe tarmul marii.

Pomenirea patriarhului Isahar, fiul lui Iacob, a carui semintie lucreaza pamântul.

Pomenirea patriarhului Dan, fiul lui Iacob, din a carui semintie sunt judecatorii.

Pomenirea patriarhului Gad, fiul lui Iacob a carui semintie este furata sau fura.

Pomenirea patriarhului Aser, fiul lui Iacob, a carui semintie e bogata, cu recolte bogate pe ogoare.

Pomenirea patriarhului Neftali, fiul lui Iacob, a carui semintie este numeroasa.

Pomenirea patriarhului Iosif, fiul lui Iacob, a carui semintie este slavita si vestita.

Pomenirea patriarhului Veniamin, fiul lui Iacob, a carui semintie din salbatica a ajuns blânda.

Pomenirea lui Fares si Zara, gemenii, fiii patriarhului Iuda. Pomenirea lui Esrom, fiul lui Fares.

Pomenirea lui Aram, fiul lui Esrom.

Pomenirea lui Aminadav, fiul lui Aram.

Pomenirea lui Naason, fiul lui Aminadav.

Pomenirea lui Salmon, fiul lui Naason.

Pomenirea lui Booz, fiul lui Salmon.

Pomenirea lui Obed, fiul lui Booz, care s-a nascut din Rut.

Pomenirea lui Iesei, fiul lui Obed.

Pomenirea lui David împaratul, fiul lui Iesei.

Pomenirea lui Solomon împaratul, fiul lui David.

Pomenirea lui Roboam împaratul, fiul lui Solomon.

Pomenirea lui Abia împaratul, fiul lui Roboam.

Pomenirea lui Asa împaratul, fiul lui Abia.

Pomenirea lui Iosafat împaratul, fiul lui Asa.

Pomenirea lui Ioram împaratul, fiul lui Iosafat.

Pomenirea lui Ozia împaratul, fiul lui Ioram.

Pomenirea lui Ioatan împaratul, fiul lui Ozia.

Pomenirea lui Ahaz împaratul, fiul lui Ioatan.

Pomenirea lui Iezechia împaratul, fiul lui Ahaz.

Pomenirea lui Manasi împaratul, fiul lui Iezechia.

Pomenirea lui Amon împaratul, fiul lui Manasi.

Pomenirea lui Iosia împaratul, fiul lui Amon.

Pomenirea lui Iehonia împaratul, fiul lui Iosia.

Pomenirea lui Salatiel, fiul lui Iehonia

Pomenirea lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, care a ridicat templul din Ierusalim ce fusese ars.

Pomenirea lui Abiud, fiul lui Zorobabel.

Pomenirea lui Eliachim, fiul lui Abiud.

Pomenirea lui Azor, fiul lui Eliachim.

Pomenirea lui Sadoc, fiul lui Azor.

Pomenirea lui Ahim, fiul lui Sadoc.

Pomenirea lui Eliud, fiul lui Ahim.

Pomenirea lui Eleazar, fiul lui Eliud.

Pomenirea lui Matan, fiul lui Eleazar.

Pomenirea lui Iacob, fiul lui Matan.

Pomenirea lui Iosif, logodnicul, fiul lui Iacob.

Pomenirea dreptului Melhisedec.

Pomenirea dreptului Iov.

Pomenirea Proorocilor Moise, Or, si Aaron, preoti.

Pomenirea lui Isus, fiul lui Navi.

Pomenirea Sfântului Prooroc Samuel.

Pomenirea Proorocului Natan.

Pomenirea Sfântului Prooroc Daniel.

Pomenirea Sfintilor trei Tineri.

Pomenirea dreptei Sarra, femeia lui Avraam.

Pomenirea dreptei Reveca, sotia lui Isaac.

Pomenirea dreptei Lia, întâia sotie a lui Iacob.

Pomenirea dreptei Rahila, a doua sotie a lui Iacob.

Pomenirea dreptei Asineta, sotia lui Iosif cel prea frumos.

Pomenirea dreptei Mariam, sora lui Moise.

Pomenirea dreptei Debora, care a judecat pe Israel.

Pomenirea dreptei Rut.

Pomenirea dreptei Saraftia, la care a fost trimis Ilie.

Pomenirea dreptei Sumanitida, care a gazduit pe Elisei

Pomenirea dreptei Iudita, care a ucis pe Olofern.

Pomenirea dreptei Estera, care a izbavit pe Israel de moarte.

Pomenirea dreptei Ana, mama Proorocului Samuel.

Pomenirea dreptei Suzana.

Cu ale lor sfinte rugãciuni, Doamne, miluieºte-ne ºi ne mântuieºte pe noi. Amin.