Sinaxar 24 Mai

În aceastã lunã, în ziua a douãzeci ºi patra, pomenirea preacuviosului pãrintelui nostru Simeon din Muntele cel minunat.

Acest cuvios a trãit în zilele bãtrânului Iustin, ºi a fost nãscut în Antiohia Siriei, din tatãl Ioan, care era din Edesa, ºi din maica Marta, fiind crescut în aceeaºi cetate a Antiohiei. Iar cele de aci înainte toate lucrurile minunate se spune cã unele s-au întâmplat, iar altele au fost fãcute de el, mai presus de om.
Zãmislirea lui din pântece s-a fãcut prin rugãciune. ªi fãcându-se de ºase ani, el a defãimat toate cele de jos, s-a suit la munte ºi îndatã s-a obiºnuit ºi s-a deprins cu petrecerea cea grea ºi cu rãbdarea. ªi avea adesea dumnezeieºti vedenii ºi îngereºti arãtãri, care-I îndreptau spre cele ce trebuia a face, îl învãþau cu deosebirea între cele bune ºi intre cele rele, adicã cele bune sã aleagã ºi de cele rele sã fugã. ªi înfrângând cele ale trupului ºi hrãnindu-se nu cu omeneascã hranã, ci cu nemuritoare ce i se da de la cer, aºa a petrecut pânã la ieºirea din trup.
Acestea ºi nespusa mulþime a minunilor, le aratã mai pe larg istoria lui; atâta numai este vrednic sã însemnãm, cã lãsând lumea din tânãrã vârstã, s-a dãruit pe sine mânãstirii, la care a fost pogorât din munte, în care locuise ºase ani mai înainte; iar de acolo suindu-se pe stâlp, a stat acolo ani optsprezece. Apoi mergând la Muntele minunat a petrecut zece ani, la un loc înalt de pietre seci. ªi suindu-se pe stâlpul cel mic a petrecut patruzeci ºi cinci de ani, de i s-a fãcut toatã vremea vieþii lui ani optzeci ºi cinci. ªi dintru aceºtia ºaptezeci ºi nouã i-a sãvârºit cu lupta ºi rãbdarea cea mai presus de firea omeneascã, ºi adormind a fost mutat spre mãrirea ºi aºezarea îngerilor.