Sinaxar 1 Aprilie

În aceastã lunã, în ziua întâi, pomenirea preacuvioasei maicii noastre Maria Egipteanca.

Aceastã preacuvioasã maicã a fost din Egipt ºi mai înainte trãia cu neînfrânare ºi cu neastâmpãr, chemând sufletele multor oameni spre pierzare la desfãtarea împreunãrii desfrânate. Petrecând ea ºaptesprezece ani întru necurãþie, cã dintâiaºi datã de micã a fost cãzutã în faptele cele rele, pe urmã s-a dat cu totul spre nevoinþe ºi virtute. ªi atâta s-a înãlþat prin nepãtimire, cât trecea ºi apa Iordanului pe deasupra ºi, când stãtea pe pãmânt la rugãciune, era ridicatã ºi înãlþatã în sus. Iar pricina întoarcerii ei a fost aceasta: când a fost pe vremea închinãrii cinstitei Cruci, mergând mulþi din multe locuri la Ierusalim, a mers ºi ea împreunã cu tineri desfrânaþi. Sosind acolo ºi fiind opritã în chip nevãzut de la intrarea cinstitei biserici, a pus chezaº pe preacurata Fecioarã Maica lui Dumnezeu cã de va fi lãsatã sã intre înãuntru, va trãi cu înþelepciune, ºi nu va mai sluji vieþii celei rele, ºi nici poftelor ºi dezmierdãrilor trupeºti. Dobândindu-ºi dorinþa dupã rugãciunea ei, n-a minþit la fãgãduinþa ce a fãcut, ci trecând Iordanul ºi mergând în pustiu, s-a nevoit patruzeci ºi ºapte de ani, neavând pe nici un om ca sã o vadã, fãrã numai pe Dumnezeu, cu ajutorul Cãruia s-a depãrtat de la firea omeneascã ºi a dobândit îngereasca petrecere, cea mai presus de om, pe pãmânt.

Tot în aceastã zi, pomenirea preacuviosului pãrintelui nostru ºi mãrturisitorului Macarie, egumenul Peleichitului.

Acest între sfinþi pãrintele nostru Macarie, în Constantinopol fiind nãscut, ºi prunc sãrman rãmânând dupã pãrinþii sãi, a fost crescut de un moº adevãrat al sãu, fiind dat la învãþãtura Sfintelor Scripturi. ªi având fireascã isteþime, ºi multã osârdie arãtând, în scurtã vreme petrecând toatã Scriptura, a cunoscut nimicnicia ºi grabnica stricãciune a celor vremelniceºti, precum ºi veºnicia celor cereºti. Pentru aceasta, ieºind din cetate, s-a dus la Mânãstirea numitã Pelechiti, ºi amestecându-se cu monahii de acolo, lepãdând numele Hristofor, cãci aºa se numea mai înainte, Macarie de acum înainte s-a numit. Deci slujind mai la toate trebuinþele chinoviei ºi sãvârºind virtuþile prin multa smerenie, s-a fãcut începãtor ºi fãcãtor de minuni preaminunat. Cãci Dumnezeu prin el a vindecat patimi nevindecate; ºi ploaie din cer a pogorât peste pãmânt prin rugãciune, ºi mare ºi vestit fãcându-se el în zilele acelea, multã mulþime nãzuia cãtre el. Unii adicã durerile sufleteºti prin el curãþindu-le, iar alþii trupeºti vindecãri dobândind; însã alþii sufleteºte ºi trupeºte de el întãrindu-se, se întorceau la casele lor. Auzind vestea aceasta, Tarasie preasfântul patriarh al Constantinopolului a trimis de la chemat ca sã vindece pe Pavel patriciul, ce avea boalã primejdioasã ºi era deznãdãjduit de vindecare. Sfântul l-a vindecat. Dupã aceea ºi pe soþia lui, de asemenea boalã pãtimind ºi deznãdãjduitã fiind de doctori, iarãºi a vindecat-o sfântul, pe care ºi binecuvântându-l patriarhul, l-a fãcut slujitor Domnului, cãci nu bolea cu boala neascultãrii, ca cei mulþi. Ducându-se la mânãstirea sa, smerenia ce o avea mai mult înmulþitã a pus-o în lucrare. Atunci lucrãtorul de sminteli, diavolul, a pus în Bizanþ împãrat tiran, care a dat cinstitele icoane în foc ºi în apã. Acesta era Leon Armeanul, care a trimis în surghiunie pe preasfântul patriarh Nichifor, ºi care chinuia pe arhierei ºi arhimandriþi cu izgoniri ºi închisori ºi cu cumplite bãtãi. Atunci ºi acest minunat bãrbat, fiind din pomeniþii mai sus sfinþi pãrinþi, la felurite chinuri a fost dat, ºi în închisoare a petrecut pânã la sfârºitul acelui împãrat. Iar dupã acela împãrãþind Mihail Gângavul, ºi acesta de aceeaºi spurcatã credinþã fiind, a scos pe sfântul de la închisoare, ºi prin alþii mult mãgulindu-l ºi îngrozindu-l, nu a reuºit sã-l înduplece de partea lui a fi. Pentru care ºi izgonindu-l la Ostrovul Afusie îl avea în pazã. Iar sfântul suferind toate vitejeºte, mulþimea lui Dumnezeu. Deci zãbovind în acea izgonire ºi mult nevoindu-se, ºi de minuni fãcãtor acolo fãcâdu-se, s-a mutat cãtre Domnul.